Traditie si cultura

În comuna Mădăras respectarea tradiţiilor şi valorilor este la mare preţ.
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (1836-1837) din Homorog este considerată, pentru pictura zugravului Ioan Lopoşan, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din ţara noastră.
Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanţă deosebită, înscriind-o între lăcaşurile de cult de interes patrimonial cultural naţional din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar exista, edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelalte biserici construite în prima jumătate a secolului trecut, în satele şi târgurile Crişanei.                                        Decoraţia interioară veche se păstrează aproape peste tot, începând din altar până în spaţiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală.
Importanţa picturii o dă prezenţa autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul dintre cei mai importanţi pictori pe care i-a dat epoca modernă lumii satului românesc din Crişana.
În imediata apropiere este aşezat şi un muzeu de icoane tradiţionale. Acesta a luat fiinţă prin grija preotului Nemeş Gheorghe, care în perioada 1970-1973 a adunat peste 200 de obiecte ca: icoane pe lemn şi icoane pe sticlă, cărţi vechi, cruci de lemn, pristolnice, prapori, veşminte, ceramică veche (mai ales farfurii), ştergare, mobilier sătesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz casnic.
Iniţial aceste obiecte au fost adăpostite într-una din camerele casei parohiale, iar ulterior, în urma unor demersuri s-a purces la construirea unui mezeu pe lângă casa parohială. În vara anului 1973, clădirea compusă din 3 camere şi coridor deschis (cerdac) a fost terminată, apoi tencuită şi spoită în alb.
În prima cameră au fost expuse piese de interes etnografic, îndeosebi mobilier vechi şi obiecte de uz casnic. În a doua cameră au fost expuse, pe pereţi, icoane pe sticlă încadrate în ştergare şi ţesături populare. În mai multe vitrine au fost expuse manuscrise şi cărţi vechi, pristolnice, monede, cruci de lemn şi metal şi alte obiecte legate de oficierea serviciului religios. În ultima cameră au fost expuse icoane pe lemn, uşi împărăteşti şi diaconeşti, veşminte, cădelniţe, alte obiecte vechi.
În această formă, în anul 1973, colecţia muzeală de la Homorog a fost deschisă spre vizitare, fiind inclusă în rândul locurilor de interes cultural şi spiritual de pe cuprinsul parohiei Oradiei.
Asemeni tuturor aşezărilor româneşti din ţară, satul Homorog a contribuit, în decursul timpului, cu toată fiinţa sa, la afirmarea şi susţinerea conştiinţei naţionale şi la apărarea gliei străbune. La primul şi la al doilea război mondial, din Homorog au participat câteva sute de soldaţi. Timp de decenii, oamenii locului au păstrat amintirea celor 42 de feciori şi bărbaţi care nu s-au mai întors de pe câmpul de luptă, iar preoţii i-au pomenit neîncetat în biserica satului. În anul 1996, la îndemnul d-lui general Lazăr Cârjan şi a d-lui inginer Teodor Cladovan, din iniţiativa Comitetului parohial condus de părintele Caciora Ioan, cu participarea însufleţită a credincioşilor din sat, în parcul din faţa bisericii a fost înălţat un măreţ monument din marmură albă şi neagră, ce reproduce – în viziunea şi concepţia artistică a sculptorului Cornel Durgheu – imaginea impresionantului monument înălţat la Cluj- Napoca, închinat Memorandumului românilor din Transilvania.
Inscripţia de pe solclul monumentului lămureşte: „ S-a ridicat acest monument în amintirea eroilor din satul Homorog, căzuţi în cele două războaie mondiale. Prin jertfelnicia Dlui General Lazăr Cârjan, a D-lui Ing. Teodor Cladovan şi a credincioşilor din parohie, sub îndrumarea preotului Ioa Caciora. Dumnezeu să-i odihnească. Homorog, 1996”.Alături de acest text, cu rost comemorativ, în semn de aleasă recunoştinţă, sunt dăltuite în mrmură numele următorilor eroi ai satului Homorog: Blăje Crăciun, Birta Ioan, Birta Iosif, Birta G. Gheorghe, Birta I. Gheorghe, Bordea Ioan, Cionca I. Gheorghe, Cionca P. Gheorghe, Cionca P. Gheorghe, Cionca I. Ioan, Cicortaş F. Florian, Cicortaş N. Florian, Cicortaş G. Iosif, Chiş T. Teodor, Chiş G. Ioan, Costa P. Florian, Costa N. Gheorghe, Groze Crăciun, Gherdan Teodor, Hurgoi M. Alexandru, Hurgoi Alexandru, Lazău D. Aron, Lazău Aron, Martin Petru, Matei D. Ioan, Matei Gheorghe, Mocan T. Teodor, Morgovan Ioan, Morgovan Petru, Nuţ Ioan, Indrieş I. Gheorghe,  Indrieş Gheorghe, Pantea Teodor, Petruşan Florian, Petruşan D. Florian, Pogan I. Ioan, Stan T. Ioan, Tamba G. Gheorghe, Tripa I. Nicolae, Tripa A. Alexandru, Vaşca Nicolae şi Vaşca I. Floarian.  Tuturor le sunt dedicate următoarele cuvinte sfinte: „ A muri eroic înseamnă a fi trăit pentru alţii, fiindcă eroismul este suprema jertfă şi confirmare a dragostei pentru cei de un sânge cu tine, pentru pământul patriei, pentru lumina unui ideal al tuturor” (Nichifor Crainic).
Biserica – monument istoric, colecţia muzeală şi Monumentul eroilor de la Homorog reprezintă simbolul trinitar exemplar reprezentativ al acestui sat de la graniţa de vest a pământului românesc, exprimând în veac sentimentul statorniciei şi continuităţii, a muncii şi dărniciei, a luptei până la sacrificiul suprem pentru apărarea vetrei străbune.” spunea d-l Valeriu Chişiu.